o zi obisnuita de septembrie , cerul partial noros , ma gandesc sa plec la o mica plimbare singura , pe bulevard . imi iau pantalonii negrii rupti in genunchi , tricoul cu BFMV si shozi cu sirete mov . imi bag castile in urechi , ca de obicei meloida care canta era " alone " de la trupa mea preferata , bullet for my valentine .
mama a incerca sa ma intrebe unde plec insa muzica era la maxim so am plecat spre mica mea plimbare care se pare ca mi-a schimbat viata radical .
mergnd incet cu , capul in pamant si gluga pe cap ( incepuse ploaia , mda nasol stiu ) niste fete inceu sa strige dupa mine " uiteee emokiiidaaa " mda dar sunt obisnuita cu chestii de genu deci nu bag in seama . ajunsa la locul meu de liniste , unde stau sa imi adu gandurile , il vad . era el . cel pe care numai eu il pot vedea . ochii lui albastri ma faceau sa visez catre o lume paralela . uitaddu-se la mine imi sopti cu vocea lui calda si plina de blandete : " bine ai revenit . mi-a fost dor de tine "
eu i-am zambit linistita si m-am asezat langa el . a scos castile din telefon ca muzica sa se poata auzi tare . stateam si ma uitam la chipul lui perfect , la zambetul lui mirific . fara mai multe detalii era el . prietenul meu cel mai bun care murise cu 1 an in urma . da stiu e ciudat . dar eu pot sa il vad . timp de 1 an aici ne intalneam odata la 3 zile . sau chiar 2 . stateam acolo si vorbeam despre lucrurile ciudate care mi se intamplau ... si ascultam muzica . acolo ma simteam fericita si cateodata il rugam sa ma ia cu el , sa ma coboare in rai !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu